Dorul diminetii,
Din amintirile tineretii,
Cand langa ea se trezea,
Si sincer in ochii ei se uita.
Si ore intregi doar o privea,
Doamne cat de mult o iunbea.
A fost un miracol, un inger pentru el,
Ar fi dat orice ca sa o faca fericita la fel.
La fel de mult ca si infinitul inamic,
Prin care au trecut cand era intuneric,
Ea era mai tare, el era mai puternic.
Fara niciun obstacol nemernic.
Ea regina lui, el regele ei,
Doi copii derbedei...
Nu ascultau de viscol, ce aducea suferiinta,
Paseau hotarat spre indiferenta...
Indiferenta fata de toti, si toate,
Pentru ca ei impreuna stiau ca asa se poate.
Nerabdator ce a fost el cand nu o vedea,
Dar de asteptat el mereu o astepta.
O astepta cu un gol in suflet,
Dar cand ea a sosit, se simtea complet.
El ii pregatit sa o astepte,
Si spera ca ea macar odata in viata inca il gaseste.
In aer simte mereu al ei parfum,
Pentru ca El pe Ea, o asteapta si acum .
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu